Adormit-am pe ritmul inimii tale,
Pompând în tine iubirea.
Degetele, paradoxal, ca doua petale,
Îmi mângâiau privirea.

Adormit-am pe căldura trupului tău
Încălzind durerea vieții de apoi
Când îmi eram singură călău
Iar cei ce iubeau, despoi.

Adormit-am sub mâinile cicatrizate
De atâta luptă cu ea, viața
Luând în palme aripile-mi epuizate
Întâlnind astfel, dimineața.

Adormit-am lângă un erou
Luându-mă din cursul obișnuit al durerii
Și dăruindu-mi un drum nou
Am marcat începutul primăverii.

Lasă un comentariu